Ai un câmp gol și vise mari? Bun. S-ar putea să devină următorul parc solar de 100 MW.
Hai să vedem cum se naște, fără bla bla-uri, dar cu toate informațiile utile de care ai nevoie.
PASUL 1: Alegerea terenului.
Nu orice câmp e bun pentru un parc fotovoltaic. Terenul trebuie să fie plat, cu expunere sudică, fără obstacole naturale sau artificiale care ar putea umbri panourile. Ideal, trebuie să fie aproape de o linie electrică de medie sau înaltă tensiune și accesibil pentru utilaje grele. De asemenea, e important să nu fie pe o zonă protejată ecologic sau cu risc de inundație. Terenurile agricole degradate sau industriale abandonate sunt cele mai bune opțiuni.
PASUL 2: Studiile.
După ce identifici un teren promițător, intră în scenă studiile tehnice. Se fac măsurători topografice, studii geotehnice, analize de însorire și simulări de producție. Pe baza acestora, se evaluează viabilitatea economică a proiectului. Tot aici intră și analiza pentru obținerea avizului tehnic de racordare și estimarea costurilor cu infrastructura de rețea. Fără aceste studii, orice proiect mare e o loterie.
PASUL 3: Proiectarea tehnică.
Aici se iau deciziile grele. Se aleg tipurile de panouri (mono, bifaciale), se stabilește dacă se folosesc structuri fixe sau trackere (care urmăresc soarele), se calculează layout-ul optim pentru randament și spațiu. Un proiect bine făcut înseamnă unghiuri precise, trasee logice pentru cabluri și acces facil pentru mentenanță. Alegerea invertoarelor e vitală: centrale sau string? Depinde de topografie, randament și flexibilitate.
PASUL 4: Logistica și aprovizionarea.
Într-un parc de 100 MW, nu aduci materialele cu dubița. Ai nevoie de transport coordonat, depozite temporare pe șantier, fluxuri clare pentru recepție și montaj. O întârziere la livrarea stâlpilor sau a panourilor poate bloca tot șantierul. De aceea, relația cu furnizorii și planificarea riguroasă sunt la fel de importante ca ingineria.
PASUL 5: Execuția.
De aici, intră în joc echipele de teren. Se forează, se montează stâlpii, se fixează structurile, se instalează panourile și se trag kilometri de cabluri. Lucrările sunt secvențiate în faze – mecanică, electrică, împământare, testare. Fiecare echipă are deadline-uri clare. De obicei, sunt implicați 50-150 de oameni zilnic pe șantier. Lucrările pot dura între 8 și 18 luni, în funcție de teren, condițiile meteo și numărul de echipe mobilizate.
PASUL 6: Conectarea la rețea.
Una dintre cele mai complexe etape. Aici se construiește stația de transformare, se montează protecțiile și se face integrarea SCADA. Totul trebuie testat la sânge – de la sincronizarea frecvenței până la protecțiile diferențiale. Uneori, racordarea implică extinderea rețelei sau colaborarea cu operatorul de transport.
PASUL 7: Punerea în funcțiune și monitorizarea.
După recepția finală, parcul e conectat și începe să producă. De aici încolo, sistemele de monitorizare în timp real preiau controlul. Se urmăresc parametrii de producție, eficiența, defecțiunile și performanța generală. Mentenanța devine crucială – iar intervențiile rapide fac diferența între profit și pierdere.
Un parc de 100 MW poate produce între 130 și 170 GWh anual, în funcție de localizare. Asta înseamnă suficientă energie pentru 50.000-70.000 de locuințe. Amprenta de carbon redusă depășește 100.000 tone CO2 anual. În România, astfel de proiecte au început să apară în forță, cu exemple notabile în Olt, Dolj sau Satu Mare.
DE CE CONTEAZĂ: Aceste proiecte sunt investiții bune. Ele stabilesc viitorul energetic al unei țări. Ele generează locuri de muncă, reduc dependența de importuri, și deschid drumuri pentru industrie, agricultură și comunități locale.
Dacă vrei să discuți despre dezvoltarea unui astfel de proiect sau ai în plan o investiție în energie solară, nu ezita să ne scrii. Vorbim deschis și direct despre ce se poate face – fără promisiuni goale, cu rezultate reale.
