Producția unui sistem fotovoltaic de 100 kW depinde de amplasament și de configurația centralei. Orientarea panourilor, vremea, temperatura și perioadele de oprire schimbă energia livrată. Cei 100 kW descriu puterea echipamentelor; cantitatea de energie produsă se calculează pentru o oră, o lună sau un an.
Ca beneficiar, ai nevoie de două calcule: producția estimată a centralei și partea pe care firma o poate folosi direct. Primul se obține prin simularea instalației. Pentru al doilea, producția se compară cu consumul firmei din aceleași ore.
Mai jos folosim un sistem ipotetic de 100 kWp pentru a explica metoda. Valorile sunt alese pentru exemplu și nu reprezintă o simulare pentru o adresă din România sau o producție măsurată ori garantată de CLASS Electric.
Într-o ofertă, cei 100 kW pot desemna puterea totală a panourilor, numită uzual 100 kWp pe partea DC, sau puterea nominală AC a invertoarelor. Cele două valori pot fi diferite. De aceea, primul lucru de lămurit este configurația la care se referă estimarea.
De exemplu, o centrală cu 100 kWp de panouri și 80 kW AC la invertoare trebuie modelată diferit de una cu 100 kWp și 100 kW AC. Raportul dintre panouri și invertoare influențează funcționarea, în limitele echipamentelor. Simularea de producție trebuie să folosească ambele puteri.
În documentația SAM pentru PVWatts, puterea DC și raportul DC/AC sunt intrări distincte. Modelul tratează și limitarea ieșirii la puterea invertorului. În ofertă, cere denumirea exactă a echipamentelor și puterile separate, ca toate simulările să descrie aceeași centrală.
Pentru calculul anual, înmulțești puterea panourilor, în kWp, cu producția specifică estimată, în kWh/kWp/an. Rezultatul este energia în kWh. Producția specifică se obține pentru amplasamentul și configurația proiectului, cu pierderile explicate în raport.
În exemplul nostru, alegem o producție specifică netă de 1.300 kWh/kWp/an. Pentru 100 kWp rezultă 100 × 1.300 = 130.000 kWh pe an, adică 130 MWh. Valoarea de 1.300 este o ipoteză de calcul, care va fi înlocuită în proiect cu rezultatul simulării.
La o ipoteză de 1.200 kWh/kWp/an, aceeași putere ar produce 120.000 kWh. La 1.400 kWh/kWp/an, rezultatul ar fi 140.000 kWh. Comparația arată cât de mult depinde totalul de producția specifică folosită. Aceste valori sunt exemple, nu un interval promis pentru sistemele din România.
Cei 130.000 kWh împărțiți la douăsprezece luni dau aproximativ 10.833 kWh pe lună. În realitate, producția se distribuie inegal de-a lungul anului. Pentru a vedea ce consum poate acoperi centrala în fiecare sezon, ai nevoie de rezultate lunare.
Tabelul distribuie ipotetic cei 130.000 kWh între lunile anului. Ponderile însumează 100% și sunt construite numai pentru explicație; într-un buget de investiție se folosesc valorile lunare din simularea amplasamentului.
| Luna | Pondere ipotetică | Energie în exemplu |
|---|---|---|
| Ianuarie | 3% | 3.900 kWh |
| Februarie | 5% | 6.500 kWh |
| Martie | 8% | 10.400 kWh |
| Aprilie | 10% | 13.000 kWh |
| Mai | 12% | 15.600 kWh |
| Iunie | 13% | 16.900 kWh |
| Iulie | 13% | 16.900 kWh |
| August | 12% | 15.600 kWh |
| Septembrie | 9% | 11.700 kWh |
| Octombrie | 7% | 9.100 kWh |
| Noiembrie | 5% | 6.500 kWh |
| Decembrie | 3% | 3.900 kWh |
Pentru o firmă care consumă mult iarna, distribuția lunară poate schimba alegerea puterii. Un total anual apropiat de consum poate ascunde surplus vara și achiziții mari de energie iarna. O baterie folosită în cicluri zilnice poate păstra surplusul de peste zi pentru seară sau noapte, fără să asigure stocarea surplusului de vară pentru iarnă.
Media anuală din exemplu este de aproximativ 356 kWh pe zi: 130.000 împărțit la 365. O folosești ca medie a anului, ținând cont că zilele cu ceață, cele senine și cele cu temperaturi ridicate vor avea rezultate diferite.
Pentru iunie, cei 16.900 kWh împărțiți la 30 de zile dau aproximativ 563 kWh pe zi. Pentru ianuarie, 3.900 împărțit la 31 dau aproximativ 126 kWh pe zi. Și în interiorul fiecărei luni vor exista variații, așa că media servește estimării perioadei, nu planificării exacte a unei zile.
Un grafic zilnic este mai ușor de interpretat dacă știi ce arată: măsurători dintr-o zi, o simulare sau o medie. La urmărirea producției, comparația se face pe aceeași perioadă, în același punct de măsurare și cu aceeași unitate. Pentru totalul anual se folosesc datele întregului an, nu o zi aleasă din iunie.
Modelul include amplasamentul, orientarea, înclinarea, montajul și orizontul. Pentru mai multe suprafețe, se folosesc condițiile fiecăreia. Pe un acoperiș cu luminatoare și echipamente, poziția panourilor și umbrele pot diferi față de o suprafață liberă.
Contează și temperatura panourilor. Metoda de calcul PVGIS a JRC explică felul în care radiația solară și temperatura modulelor influențează producția. În proiect se verifică inclusiv aerisirea panourilor, fiindcă temperatura mai mare a acestora poate reduce puterea chiar într-o zi însorită.
Umbrele apropiate, depunerile și opririle se analizează separat. În raport trebuie să poți vedea ce efecte calculează programul și ce pierderi a introdus proiectantul. Așa poți lămuri de ce două estimări pentru aceeași putere dau rezultate diferite.
Manualul oficial PVGIS descrie rezultatele anuale, lunare și orare, precum și variațiile dintre ani. Pentru prima estimare introduci amplasamentul exact și configurația centralei. Raportul salvat împreună cu parametrii îți permite să refaci și să verifici ulterior calculul.
La introducerea datelor, folosești coordonatele reale, orientarea în convenția instrumentului, tipul de montaj și puterea propusă. Zonele cu orientări diferite se calculează corespunzător, iar raportul arată cum au fost adunate rezultatele lor.
Estimarea preliminară ajută la alegerea puterilor care merită studiate. Înainte de investiție, se completează cu verificarea terenului sau acoperișului, a echipamentelor și a instalației electrice. Ofertele se compară pe aceleași ipoteze; unde acestea diferă, ofertantul trebuie să explice efectul asupra producției.
Înainte de calculul economic, află unde este măsurată energia din raport. Dacă estimarea arată deja energia netă AC, pierderile incluse rămân scăzute o singură dată. Pentru o valoare calculată în alt punct al sistemului, trebuie precizate pierderile care mai urmează până la consum sau la livrarea în rețea.
Ajutorul oficial PVWatts pentru pierderile sistemului arată ce efecte sunt calculate separat de procentul introdus de utilizator. Programele își pot grupa diferit pierderile. Înainte de a prelua un procent dintr-un model în altul, verifici ce cuprinde fiecare.
Raportul trebuie să precizeze cum tratează conversia, limitarea invertorului, umbrele și perioadele de indisponibilitate. Dacă există o limită de injecție, o parte din energia pe care centrala ar putea să o producă poate fi redusă. Această reducere se identifică separat, astfel încât să știi ce energie rămâne pentru consum și export.
Să continuăm exemplul de 130.000 kWh anual. Presupunem că 90.000 kWh sunt consumați direct, iar 40.000 kWh rămân surplus. Rata de autoconsum este aproximativ 69,2%. Dacă firma are un consum anual de 200.000 kWh, acoperirea directă este 45%, deoarece 90.000 din cei 200.000 kWh provin din centrală.
Cei 90.000 kWh folosiți direct se evaluează cu acele componente de cost pe care firma le evită prin reducerea achiziției. Pentru surplus se folosesc condițiile contractuale de valorificare. Componentele fixe ale facturii și cele care nu se reduc proporțional trebuie tratate separat.
Autoconsumul se calculează pe intervale. Dacă fabrica se închide vara, o parte din producția mare a sezonului poate rămâne surplus. La o firmă cu frig industrial permanent, energia poate fi folosită altfel. Programul de lucru și consumatorii existenți stabilesc cât din producția celor 100 kWp ajunge direct în activitate.
La sisteme fotovoltaice pentru firme, dimensionarea pornește de la consumul propriu. Pentru un proiect pe teren, analiza de parcuri fotovoltaice include condițiile de racordare și exploatare ale amplasamentului, împreună cu modul de utilizare sau vânzare a energiei.
După montaj, estimarea folosită la comparație trebuie să descrie centrala realizată. Dacă execuția a schimbat puterea, orientarea, panourile sau limitările, se actualizează modelul. Păstrezi atât estimarea inițială, cât și documentația instalației livrate, pentru a putea explica diferențele.
Din monitorizare urmărești producția, alarmele și intervalele fără date. Dacă lipsesc valori în portal, prima verificare este dacă echipamentul a produs, dar nu a transmis datele. Contoarele și istoricul evenimentelor ajută echipa tehnică să separe o problemă de comunicație de o scădere reală a producției.
Rezultatul lunar se analizează împreună cu resursa solară din acea perioadă, opririle și eventualele limitări. Astfel poți vedea dacă diferența față de simulare vine din vreme sau necesită verificări tehnice. Aceeași metodă se aplică și lunilor cu producție peste estimare.
Înainte de a compara două invertoare, vezi câte panouri are conectate fiecare și pe ce suprafețe. Puterile DC, orientările și umbrele pot fi diferite. Producția raportată la puterea instalată ajută la comparație, cu condiția să ții cont și de aceste diferențe.
Apoi se verifică dacă datele sunt complete și acoperă aceleași ore. Câteva ore fără comunicație pot reduce artificial producția afișată în portal. Analiza evenimentelor și măsurătorilor stabilește dacă este nevoie de intervenție; verificările electrice revin personalului competent.
Bugetul poate arăta și ce se întâmplă la o producție mai mică decât cea estimată sau la reducerea programului fabricii. Acestea sunt scenarii financiare construite pe lângă simularea tehnică. Procentul ales pentru un asemenea test este o ipoteză de lucru, distinctă de probabilitatea meteorologică și de o eventuală garanție contractuală.
O reducere ipotetică de 10% a celor 130.000 kWh lasă 117.000 kWh. Pentru a calcula efectul în bani, refaci repartizarea pe consum și surplus. O scădere în orele în care firma folosea toată energia are alt efect decât una în intervalele cu surplus.
Și opririle se bugetează în funcție de perioada în care apar. Pentru cinci zile de indisponibilitate, folosești producția modelată în zilele și luna analizate. În planul de operare discuți cauzele posibile, durata intervenției și condițiile de exploatare, ca să poți estima efectul unei opriri asupra proiectului.
În primul an contează data pornirii. Dacă sistemul intră în funcțiune la mijlocul anului, bugetul acelui an cuprinde numai lunile rămase. Pentru o investiție în etape, fiecare putere instalată intră în calcul de la propria dată de punere în funcțiune.
Cu aceste scenarii, conducerea firmei poate urmări separat producția, consumul și calendarul investiției. Ipotezele trecute lângă sume arată ce ar schimba rezultatul și unde este nevoie de date mai bune înainte de aprobare.
Pe fiecare simulare trebuie să apară data, configurația și persoana sau firma care a întocmit-o. La revizuirea ofertei, se verifică și estimarea de producție. Dacă s-au schimbat echipamentele sau amplasarea, diferența de rezultat trebuie explicată prin acești parametri.
Oferta include puterea panourilor și a invertoarelor, suprafețele folosite, producția lunară și anuală, pierderile și limitările modelate. O eventuală garanție contractuală de producție se citește separat, cu toate condițiile ei.
Pentru decizie sunt necesare și consumul firmei, autoconsumul estimat și surplusul. La varianta cu baterie, se prezintă separat încărcarea, descărcarea și ipotezele stocării. Tot înainte de semnare se stabilesc datele pe care le vei primi și cine urmărește rezultatele după pornirea centralei.
Pregătește adresa amplasamentului, facturile pe un an, curba de sarcină și fotografiile suprafețelor disponibile. Trimite și orice condiție cunoscută a racordării sau schimbare de consum aprobată. Contactează echipa CLASS Electric pentru a analiza o configurație de 100 kWp pe datele firmei tale.